Cuvinte

.

.

.

Părintele Arsenie Boca

În faţa lui Dumnezeu te pierzi pe tine, dar te regăseşti întru El, aşa cum nu te-ai cunoscut niciodată, dar cum poate ai dorit întotdeauna.

.

.

.

Unde sunt cei care nu mai sunt?, Nichifor Crainic

Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce legănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
In lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

.

.

.

Sfântul Ioan Gură de Aur

“După cum un parfum puternic, chiar dacă este închis într-un vas, înmiresmează cu mirosul său plăcut aerul şi desfătează nu numai pe cei ce stau aproape de vasul cu parfum, dar chiar şi pe cei mai de departe de el, tot astfel şi parfumul curat al sufletului feciorelnic, curgând prin simţiri, scoate la iveală virtutea sa ascunsă.”

.

.

.

Să nu spui Tată dacă nu te comporţi ca un fiu în fiecare zi! Să nu spui Nostru dacă eşti închis în egoismul tău! Să nu spui Care eşti în ceruri dacă eşti preocupat de lucrurile pământeşti! Să nu spui Vie Împărăţia Ta dacă o confunzi cu succesul material! Să nu spui Sfinţească-se numele Tău dacă nu-L respecţi! Să nu spui Facă-se voia Ta dacă nu o accepţi când e dureroasă! Să nu spui Pâinea noastra cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi dacă nu te gândeşti la cei înfometaţi! Să nu spui Ne iartă nouă greşelile noastre dacă păstrezi ranchiuna pentru fratele tău! Să nu spui Nu ne duce pe noi în ispită daca ai de gând să păcătuieşti! Să nu spui Amin dacă nu iei în serios cuvintele din Tatăl nostru.

.

.

.

Părintele Arsenie Papacioc

“Cin’ se roagă numa’ atunci când se roagă, acela nu se roagă. Deci este o rugăciune de îngenunchere, de tipic […] Este nevoie de o educaţie a prezenţei inimii la Dumnezeu cât mai permanent. Aceasta e rugăciunea neîncetată – o vibraţie continuă către Dumnezeu care nu-ţi ia timp, nu te oboseşte şi, fără discuţie, în felul ăsta vine o limpezire sufletească, respectiv o libertate (că nu se poate decât în Hristos o libertate) în lupta cu păcatele de orice chip, chiar dacă nu se biruie – aşa cum de altfel e intenţia sinceră a unui om doritor de lucruri mari duhovniceşti.”


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: